clasa a IV-a, 2009-2010

înv. Nastasia PIRON – clasa a IV-a A

înv. Florica ROŞCA – clasa a IV-a C

înv. Aurel Marian TĂTĂRANU – clasa a IV-a B

ROLUL SI  LOCUL  ACTIVITATILOR  PRACTICE

IN ORELE DE STIINTE ALE NATURII – IMPORTANTA LOR

IN FORMAREA COMPETENTELOR PRIN UTILIZAREA INSTRUMENTELOR SI APARATELOR IN LECTII

-REFERAT-

Dezvoltarea tehnologica din ultimle decenii precum si fenomenul globalizarii au determinat institutii si specialisti din intreaga lume sa caute competentele de care are nevoie orice cetatean al planetei pentru a se integra cu succes in viata sociala, intr-o “economie bazata pe cunoastere care sa asigure dezvoltarea economica, slujbe mai bune si o mai mare coeziune sociala” asa cum se arata si in Concluziile Presedentiei Consiliului European de la Lisabona – martie 2000. tot acest For international(CEL) a recunoscut educatia, instruirea si incadrarea intr-un loc de munca ca parte integranta a politicilor economice si sociale necesare transformarii economiei Europei i cea mai dinamica economie bazata pe cunoastere.

Este evident ca principala tinta a organismelor europene, in care se integreaza si Romania cu pasi repezi, o consttuie latura economica – dezvoltarea societatii de productie si consum. Ori, pentru aceasta trebiue sa se investeasca foarte mult in individ ca persoana producatoare de bunuri, capabila sa stapaneasca noile tehnologii, sa relationeze cu toate natiunile lumii si sa se integreze activ. Au fost definite astfel “noile competente de baza care trebuia sa se refere la Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor, la cultura tehnologica, limbi straine, antreprenoriat si abilitati sociale, punctandu-se astfel cele opt competente cheie.

Au fost identificate “noile deprinderi” si “cum” aceste deprinderi pot fi integrate mai bine in programa scolara si apoi mentinute si invatate de-a lungul vietii. Termenul de competenta referindu-se la obtinerea “unui grad de integrare intre capabilitatile si obiectivele sociale mai largi de care are nevoie fiecare individ” – fiind vitale pentru participarea cu succes la viata sociala. Acestea trebuie sa conduca la un management mai eficient al procesului educational al fiecarui individ, al comunicarii si relatiilor sociale si interpersonale si sa reflecte trecerea accentului de la predare la invatare.

La sfarsitul educatiei obligatorii aceste competente trebuie sa se fi dezvoltat si sa actioneze ca fundament pentru invatare ca parte a educatiei pe tot parcursul vietii.

Intre cele opt competente, fara a neglija interdependenta dintre ele in ansamblul lor, la lectiile care sunt cuprins in aria curriculara “stiinte” si in mod special (pentru tema noastra) – stiintele naturii – formarea competentelor in utilizarea noilor tehnologii si a competentelor pentru “a invata sa inveti” este o necesitate de maxima importanta.

In acest context voi incerca in cele ce urmeaza sa prezint cateva aspecte din lectiile ale caror teme au pus acentul mai ales pe proces decat pe rezultat, mai mult pe activitate dar fara a neglija cunoasterea. Totodata am creat disponibilitatea de a organiza si reglementa propria invatare, atat individual cat si in grup. Am acesat abilitatea de a organiza eficient timpul, de a rezolva probleme, de a achizitiona, procesa, evalua si asimila noi cunostinte si deprinderi intr-o varietate de contexte – nu numai la scoala ci si acasa. Le-am recomandat elevilor mei, ca atunci cand folosesc acasa un instrument, oricat de simplu sau compex ar fi el (ciocan, patent, masina de tocat, de calcat, de spalat, rasnita, aspiratorul, calculatorul sau chiar matura si farasul) sa se intrebe cum functioneaza, de ce au forma pe care o au si sa nu uite nici o clipa ca toate acestea au fost nascocite de mintea omului, iar ei vor deveni cu siguranta oameni numai prin cunoastere. Daca nu-si pot raspunde sa intrebe pe cei care stiu.

Revenind la tema si obiectul invocat in titlul acestui referat, am selectat din continutul programei pentru clasa a IV-a la stiintele naturii acele tematici care au putut fi abordate prin lectii in care folosirea aparatelor si instrumentelor au dat caracter practic-aplicativ activitatii didactice, punand astfel bazele formarii competentelor de ordin tehnic. Am scos in evidenta valoarea formativa a oricarei activitati, am aratat forma de organizare, tipurile de activitati, obiectivele operationale, instrumentele si aparatele de manuit si modalitatile de evaluare.

Teme abordate prin activitati practice :

–         Echilibru si catarire;

–         Volumul – Densitatea – Plutirea corpurilor

–         Proprietati ale metalelor

–         Incalzirea si racirea;

–         Forte care determina miscarea corpurilor;

–          Transformari ale materialelor in alte materiale.

Anexele atasate sunt modele de abordare a catorva teme in care am evidentiat cu precadere latura practica- aplicativa a activitatii.

ANEXA I

ECHILIBRU SI CANTARIRE

  1. Obiective operationale (operatii tehnologice):

– sa fixeze balanta in pozitia corecta de lucru verificata de firul cu plumb;

– sa echilibreze bratele balante manevrand piulitele de reglaj;

– sa manipuleze masele marcate cu mana sau cu penseta;

– sa noteze datele obtinut in tabele de valori;

– sa concluzioneze in urma unor masuratori.

Obiectivul final: – sa poata cantari diferite obiecte, folosind balanta sau cantarul cu mase marcate, dand valori masurate corect.

  1. Instrumente si materiale:

–         balanta de laborator cu brate egale;

–         cantarul de bucatarie cu cadran;

–         cantarul cu resort cu scala;

–         cutia cu mase marcate;

–         tabele si fise de observatii.

  1. Forme de organizare posibile:

–         pe grupe cu sarcina pe fiecare elev sau subgrupa;

–         prin rotatia grupelor cu aceeasi sarcina/ grupa;

–         frontal- solicitand elevi- individual pe secvente in lant.

  1. Cerinte si activitati:

1) Cantariti/ Aflati masa: a) penarului; b) creionului; c) gumei. Treceti valorile gasite in tabel:

Obiectul cantarit Grupa I Grupa a II-a Grupa a III-a
a penarul
b creionul
c guma

2) Alegeti cantarul potrivit si cantariti:

a)      250 g de orez;   (cantarul de bucatarie cu cadran)

b)      52 g de sare;      (cantarul de laborator cu brate egale si mase marcate

c)      1 kg 500g cartofi.   (cantarul cu resort cu scala)

3) Echilibrati balanta:

a)      cu orz – cand pe un taler se afla un stilou;

b)      turnand apa intr-un pahar (de u.f.) –cand pe un taler se afla un cartof;

c)      cu doi cartofi care au aceeasi masa.

4) Estimati/ Cantariti masa ghiozdanului cu carti si comparati rezultatele (fiecare elev din grupa):

a)      “din ochi”;

b)      in mana:

c)      cu catarul cu resort(cu carlig)

Proba Elevul A Elevul B Elevul C Elevul D
a) din ochi
b) in mana
c) cu cantarul
  1. Forme de evaluare:

–         secventiale – urmarind modul de lucru (indemanare, seriozitate, implicare) intr-o anumita proba.

–     sumativa – analiza rezultatelor reiesita din masuratori.

F.  Tema: Verificati cantarele de acasa folosind un obiect cu masa cunoscuta.(ex. Un pachet de unt, de zahar,etc.,care are pe el marcata masa)

Verificati daca painea pe care o cumparati are masa inscrisa pe eticheta.

ANEXA  II

VOLUMUL- DENSITATEA- PLUTIREA

  1. Obiective operationale:
  • sa foloseasca vasul gradat pentru a masura volumul;
  • sa manipuleze usor si cu usurinta sticla si paharul;
  • sa clasifice dupa volum diferite corpuri;
  • sa compare densitatile diferitelor materiale avand ca etalon densitatea apei;
  • sa aplice formula de calcul a volumului in urma masurarii cu vasul gradat: V =  Vf – Vi

Obiectiv general: sa poata masura volumul unui corp cu forma neregulata in diferite situatii; sa manipuleze cu usurinta aparatura de laborator.

  1. Instrumente, materiale:

–   vasul gradat, paharul “berzelius”;

–   firul pentru suspendare;

–   vase pentru apa; pahare, sticle etc.

–   pietricele potrivite, chei de usa, dopuri de pluta, guma, creion, cuie, piulite, bucati de lemn, bucati de plastic, de polistiren, etc;

–   tabele de observatii ;

–   fise de lucru.

C.  Cerinte – Activitati:

I.        1) Scufundati in vasul gradat si calculati dupa formula V= Vf–Vi ,volumul obiectelor puse la dispozitie ( cheie, piulita, pietricica,o bucata de plastic (ex. un breloc)

2) Treceti in tabel rezultatele obtinute:

Obiectul masurat Volumul initial-Vi Volumul final-Vf Volumul corpului Vf-Vi
Cheia 12   ml 19   ml 19- 12= 7ml
Piulita ? ? ?                   ml
Piatra ?                 ml
Brelocul ?                 ml

3) Ordonatile crescator/ descrescator dupa volum.

1)……………….2)………………….3)………………….4)……………………

II.   1)   Alegeti doua obiecte cam de acelasi volum:( piatra si dopul de pluta) si puneti-le in vasul cu apa.

Ce observati?     Piatra………………………..    Dopul ………………………………..

2)      Verificati si treceti in coloana potrivita celelalte obiecte puse la dispozitie:

(cheia, lemnul, guma, creionul, capacul de stilou, bucata de polistiren) care plutesc si care se scufunda.

Concluzionam: obiectele (materialele) care plutesc au denitatea mai mica decat a apei; obiectele (materialele) care se scufunda au densitatea mai mare decat a apei.

Densitatea nu depinde de volumul sau marimea obiectului, ci de materialul din care este confectionat.

Au densitate foarte mare metalele (aur, plumb, mercur..) si densitate foarte mica gazele ( hidrogen, heliu, oxigen, aerul)

  1. Evaluare: -Verificati prin masuratori daca enuntul (ipoteza) urmator este adevarat sau fals:  “ Corpurile cu volumul mai mare se scufunda iar cele cu volumul mai mic plutesc.”  –   Comparati dopul de pluta cu un ac si cheia  cu un bat de chibrit.

–         Formulati voi un enunt adevarat.

……………………………………………………………………………………………….

  1. Tema:  Realizati tabele in care sa treceti: a) materiale cu densitate mai mare decat a apei; b) materiale cu densitate mai mica decat a apei.

Faceti urmaroarea experienta: Puneti intr-un ibric cu apa un ou proaspat. Veti observa ca se scufunda. Deci are densitate mai mare decat a apei. Dizolvati multa sate in apa din ibric; oul va pluti. De ce oare? Gasiti explicatia!

Daca vrei sa afli daca un ou este proaspat sau vechi, pune-l in apa curata! Daca pluteste, e vechi! Nu-l cosuma. Daca se scufunda , e bun! “ Asa imi spunea bunica, dar nu stia sa-mi explice de ce asa! Tu stii? …..

ANEXA III

PROPRIETATI ALE METALELOR

  1. Obiective operationale:
    1. Sa actioneze aspra unor metale (in mod dirijat) pentru a pune in evidenta unele proprietati;
    2. Sa foloseasca unele instrumente si apatate de laborator: circuitul simplu, magnetul, pirometrul, bila cu inel;
    3. Sa completeze in tabele observatiile facute;
    4. Sa citeasca si sa interpreteze datele in urma unor masuratori;
    5. Sa finalizeze prin concluzii observatiile facute.

Obiectiv general:  sa recunoasca multe din metalele uzuale dupa proprietati si caracteristici si sa le foloseasca tinand cont de acestea, avand in vedere si unele pericole la care se pot expune.

  1. Instrumente si materiale:

–         bila cu inel pentru dilatatie;

–         pirometrul;

–         circuitul electric simplu;

–         magneti, esantioane de metal ( capete de sarme, tablite, arcuri ,lamele, inele de: fier, otel, aluminiu, cupru, plumb, aur , argint,)

–         spirtiera.

  1. Mod de organizare:

– pe grupe;

  • frontal – cu supraveghere .
  1. Cerinte – Activitati:

Proprietati de evidentiat:

  1. Culoarea: Observati si treceti in tabel culoarea metalelor din esantioane: fier, otel, cupru, aluminiu, plumb, aur, argint.
  2. Duritatea/ Taria:  Experimentati prin indoire, lovire duritatea esantioanelor si treceti in tabel folosind expresiile: mica/moale, medie, mare/dur;
  3. Greutatea: Apeciati- comparativ prin cantarire”in mana” daca metalul este greu sau usor si treceti observatia in tabel: foarte usor, usor, greu, foarte greu;
  4. Magnetismul: Constatati,  folosind magnetul, care dintre metale sunt atrase de magnet si treceti in tabel ; da / nu;  Retineti: metalele atrase de magnet se numesc feroase, iar cele care nu sunt atrase de magnet sunt numite neferose!;
  5. Conductibilitatea electrica:   Pe circuitul electric simplu se verifica daca trece curentul prin metale: pe o deschidere din circuit se face o punte cu fiecare esantion. Notati cu da / nu daca metalul verificat este bun conducator de electricitate ( se experimenteaza si cu plastic, lemn, hartie pentu a dovedi si neconductibilitatea!)
  6. Conductibilitatea de caldura (calorica):  se pun esatioanele pe o tava metalica incalzita in prealabil alaturi de o bucata de lemn, un servetel de hartie: prin pipaire se constata care obiect s-a incalzit mai repede si de ce.
  7. Dilatatia:   Se experimenteaza cu dilatometrul (bila cu inel) si cu pirometrul pe esantioane de cupru, fier si alumininu trecandu-se  observatiile in tabel: mica, mare, medie…
Metalul Culoarea Duritatea Greutatea Magnetism Cond.el. Cond.cal dilatatie
Fier Gri Mare Greu Da Bun Bun Medie
Otel Gri-met. f. mare Greu Da Bun Bun Medie
Cupru roscat Medie Greu Nu f.bun f.bun Mare
Alumin. Alb-met Mica Usor Nu Bun f.bun Mare
Plumb Gri-ichis Moale f.greu Nu Bun f. bun Mica
Aur Galben f. moale. f. greu. Nu f. bun f. bun Medie
Argint Alb-stral Medie Greu Nu f. bun f. bun medie

Concluzii :  1. Metalele au culori… ( diferite-specifice)… dupa care pot fi recunoscute.

2. Duritatea metalelor este…(diferita)… proprie fiecaruia.

3. Metalele au greutate specifica fiecaruia fiind folosite in scopuri    potrivite.

4. Numai metalele …(feroase)…   sunt atrase de magnet; cele neferoase,nu.

5. Toate metalele sunt bune conducatoare de electricitate si de caldura.

6. Toate metalele se dilata la caldura si contracta la frig, dar  in valori diferite.

  1. Evaluare: Ordonati dupa: a) duritate si b) greutate, urmatoarele metale: cupru, fier, aluminiu, plumb, aur.:

a)      1………………….2……………….3……………….4…………….5…………

b)      1………………….2………………..3……………….4…………….5…………..

  1. Tema:  Pentru fiecare din cele cinci metale gasiti cele mai importante intrebuintari datorate proprietatilor lor.

Cautatiexplicatia pentu care aurul nu este folosit la podoabe in stare pura, ci in aliaj (amestec cu alte metale);

Cautati explicatia pentru care, in retelele de curent electric, cuprul este folosit cel mai mult .

Concluzii finale:

Am observat, pe parcursul acestor lectii, nu numai un interes crescut, comparativ cu alte lectii, ci si o curiozitate si o dorinta de a utiliza instrumentele si a experimenta, mai mare decat aceea de a “zapa” tastatura unui computer sau butoanele unei telecomenzi. Modul de functionare al insrtumentelor simple descoperite sau inventate cu sute de ani sau mii de ani in urma, par sa-i fi atras  intr-un mod impresionant. Balanta, vasul gradat, pirometrul, dilatometrul, circuitul electric simplu, li s-au parut mai interesante decat electronica uzuala care adevenit jucarie in mainile lor; ma refer aici la calculator, telefon mobil, camere sau aparate foto digitale.

Intr-o zi am cerut ajutor unui elev de-al meu pentru a iesi dintr-un program pe calculator. A rezolvat repede cerinta si, curios, l-am intrebat: “- Stii ce fac toate tastele calculatorului?” …”- Da, mi-a raspuns mandru, vedeti, sunt mai bun decat dumneavoastra!”…”- Dar cum functioneaza ele in interior, stii?…Cum ajunge comanda la procesor, ce procese au loc in calculator, ce este un microcip, ce face el, ce este curentul de inductie, impulsul electromagnetic, o dioda , un semiconductor, un fascicol de electroni, cum se memoreaza pe un hard-disc…m-am dat eu mare… stii?…Tu stii numai pe care tasta sa apesi, restul il face computerul….In cazul asta nu poti spune ca esti mai bun decat mine. Mai ai multe, foarte multe de invatat.” …

Nu stiu cat l-am impresionat, dar cel putin imi place sa cred ca l-am pus pe ganduri. Si mi-am adus aminte de o reflectie a unui mare filozof, impresionat de perfectiunea cu care o albina isi construieste fagurele hexagonal: “ Ceea ce deosebeste cea mai perfecta albina de cel mai prost arhitect este faptul ca arhitectul gandeste.”… Ceea ce ma face si pe mine sa afirm ca, noi, acum in invatamantul primar, deschidem doar drumul spre perfectiune prin stimularea interesului pentru cunoastere, pentru cercetare, prin gandire, evitand pe cat posibil fenomenul de robotizare umana. Sa accesam pe cat posibil si firul sensibilitatii sufletlui uman care tinde usor, usor sa capete rigiditate. In speranta unui viitor frumos, va doreste succes in activitate,

inst. Tataranu Aurel Marian

2.03.2010

Modele de cerinte operationale pentru testarile cu scop evaluativ

  • Bifati din lista de mai jos cuvintele care nu denumesc metale:

plumb, cupru, caucic, mercur, plastic, argint, bronz, oxigen, fonta, arama, platina

  • Subliniati in lista urmatoare metalele care sunt atrase de magnet:

cupru, otel, aluminiu, cositor, fier, fonta, aur, mercur, plumb, bronz, zinc.

  • Completati spatiile cu cuvantul potrivit:

Masuram masa corpurilor cu…………………………….

La caldura, metalele se…………………………………….

Materialele care plutesc au densitatea mai……………..decat a apei.

Un corp poate fi pus in miscare prin…………………………..sau…………………….

Forta cu care Pamantul atrage corpurile se numeste forta …………………………

  • Alegeti varianta corecta:

O bila de fier si una din lemn de aceeasi marime  au

masele / densitatile / volumele egale.

Un calator dintr-un tren in miscare este in stare de repaus fata de:

bacheta, gara, copacii de pe camp.

Daca circuitul electric este inchis, atunci becul este

stins / aprins.

  • De ce…?

– metalele se scufunda in apa ?

– un corp aruncat in sus cade pe pamant?

– se se foloseste cuprul pentru retelele electrice?

– firele de curent sunt imbracate in plastic?

– se foloseste alcoolul pentru fabricarea termometrelor?

– avioanele sunt facute mai mult din aluminiu?

– vapoarele plutesc pe apa desi sunt fabricate din otel?

Probleme pentru isteti:

  • Nicu scapa bila de “ping-pong” intr-o teava de gard, ingusta, in

care mana nu-i incape. Paul vine sa-l ajute, dar scapa si el in aceeasi gaura cheia de la yala . Invata-i pe cei doi sa-si recapete obiectele!

-(cheia – cu magnetul, iar bila cu… apa)

  • Din sertarul cu linguri – unele de aluminiu si altele de inox de

aceeasi marime – Danut vrea sa puna la masa numai linguri de inox. In acel moment are loc o pana de curent, iar Danut alege pe intuneric, spre uimera celorlalti, numai inoxurile. Cum a reusit?

-(cele de aluminiu sunt mult mai usoare)

  • Intr-un saculet, pune patru – cinci monede de 10 bani. Arata celor

Prezenti o alta moneda de acelasi fel pe care faci un semn cu markerul si arunc-o in saculet peste celelalte. Dovedeste ca poti recupera aceeasi moneda, care “ te recunoaste “, numai prin pipait.

-(inainte de a-ti pune moneda in saculet,

strang-o in palma; se va incalzi usor, celelelte sunt reci)

One response to this post.

  1. Posted by cernea alin on 14/04/2010 at 13:11

    imi place la vasile cristoforeanu da ….ar fi tare mai multe ore de mate in program.imi place matematica :D:D:D:D:D:D:D:D:D:D:D:))

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: